Recuperarea activă a pacientului și adoptarea unui stil de viață sănatos pentru prevenirea durerii cronice

Clasificarea durerii cronice, conform Asociatiei Internationale pentru Studiul Durerii (International Association for the Study of Pain) face distinctie intre durerea cronica primara si durerea cronica secundara altor afectiuni si include urmatoarele grupe de conditii medicale:

 

  • Durere cronica primara
  • Durere cronica asociata cancerului
  • Durere cronica posttraumatica sau post interventie chirurgicala
  • Durere cronica neuropatica
  • Durere cronica de cap secundara
  • Durere cronica secundara viscerala
  • Durere cronica secundara musculoscheletala

Principalele afectiuni care determina durere cronica:

  • Artritele si probremele articulare
  • Durerile de spate asociate unei patologii cervicale, toracale sau lombare precum protruzii discale, hernia de disc, discartroze, etc
  • Rupturi musculare, intinderi musculare
  • Entorse
  • Traumatisme repetitive (repetitive stress injuries) – atunci cand aceeasi miscare repetitiva pune presiune/stres pe o anumita zona a corpului
  • Fracturi
  • Fibromialgia
  • Lezuni/afectari ale nervilor

 

Recuperarea activă a pacientului

Reabilitarea medicală cuprinde mijloacele complementare de refacere după o boală. Reabilitarea pacienților începe odată cu asistența medicală curativă, iar pentru pacienții aflați în terapie intensivă această reabilitare începe chiar de la începutul perioadei de internare datorită posibilităților crescute de apariție a complicațiilor funcționale pe toate aparatele și sistemele generatoare de dizabilități.

Reabilitarea medicală este un proces continuu ce necesită abordarea multidisciplinară coordonată de către medicul de reabilitare, din această echipă făcând parte: kinetoterapeutul, asistentul medical, terapeutul ocupațional, psihologul.

Rolul recuperării medicale este acela de a preveni agravarea deteriorării fizice și cognitive, de a ameliora funcții și de a preveni complicații ca: escarele, boala tromboembolitică, complicații respiratorii, impotența funcțională datorată mobilizării prelungite – modificări posturale, contracturi, spasticitate, leziuni nervi periferici, atrofii musculare, osificări heterotopice.

Metodele de reabilitare difera de la o persoana la alta, insa au aceelasi scop si anume:
 
– dobandirea unui status functional care sa ofere independenta si ajutor minim din partea celorlalte persoane
 
– acomodarea fizica si psihica a persoanei cu schimbarile determinate de boala
 
– integrarea corespunzatoare in familie si comunitate.
 
Functiile motorii (folosirea membrelor, mersul) se recupereaza dupa un interval relativ scurt de timp de aceea este foarte important ca reabilitarea si recuperarea fizica sa se inceapa cat mai curand posibil. Pacientul este incurajat sa se ridice din pat si sa incerce sa faca cativa pasi. In unele cazuri acest proces poate sa dureze pana ce pacientul isi reface forta musculara si invata sa paseasca din nou (invata sa mearga a doua oara).
 
Recuperarea initiala variaza de la un pacient la altul, in functie de mai multi factori, precum: afectiunea de care a suferit, varsta pacientului si bolile asociate.
 
De asemenea, recuperarea necesita multa rabdare si sprijin din partea personalului sanitarprecum si a familiei si prientenilor.
 
Reabilitarea initiala continua si dupa externarea sau transferul pacientului intr-o alta sectie medicala (de recuperare medicala).
 
Program de reabilitare include:
 
– o serie de exercitii fizice
 
– tratament medicamentos (daca este necesar)
 
– consiliere psihologica
 
– incurajarea activitatilor sociale (plimbarile, cititul, privitul televizorului, etc)
 
– participarea in diferite programe educationale
 
– stil de viata sanatos
 
– incurajarea unor activitati care ii pot oferii independenta necesara desfasurarii unei vieti normale.
 
Reabilitarea este un proces indelungat care poate sa devina frustrant si care poate sa declanseze episoade recurente de depresie. In acest caz se recomanda consilierea psihologica si tratamentul medicamentos de specialitate. Tulburarile de limbaj si comunicare pot incetini recuperarea pacientului, astfel ca reintegrarea sociala poate fi de asemenea mai grea. Este bine ca pacientul sa discute cu familia despre frustarile pe care le are, pentru a trece mai usor peste acestea.

 

Generic vorbind, kinetoterapia este forma de terapie care are la bază mișcarea efectuată prin programe de recuperare medicală bine structurate ce au ca scop refacerea unor funcții diminuate. Scopul programului de kinetoterapie este de a crește capacitatea funcțională generală a pacientului și de a restabili independența fizică și respiratorie, prevenind astfel riscul instalării complicațiilor asociate determinate de repausul la pat.

Principalele obiective ale tratamentului kinetoterapeutic sunt următoarele:

  •  relaxarea;
  •  corectarea posturii și aliniamentului corporal;
  •  creșterea mobilității articulare;
  •  creșterea forței musculare;
  •  creșterea rezistenței musculare;
  •  creșterea coordonării, controlului și echilibrului;
  •  corectarea deficitului respirator;
  •  antrenamentul la efort dozat;
  •  reeducarea sensibilității.

Mișcarea poate fi:

  •  activă – efectuată de către pacient, în mod liber sau îngreunată cu aparate sau cu obiecte;
  •  pasivă – efectuată de către terapeut, cu scopul mobilizării diferitor articulații, al întinderii și detensionării musculare sau al stimulării circulației în anumite regiuni ale corpului;
  •  activo-pasivă – când terapeutul ghidează mișcarea pacientului pentru ca aceasta să fie corectă din punct de vedere biomecanic.

Mobilizarea activă voluntară reprezintă fundamentul oricărui program kinetoterapeutic profilactic, terapeutic sau de recuperare.  Mişcarea voluntară se realizează prin contracție musculară şi prin consum energetic. În mişcarea activă voluntară contracția este izotonă, dinamică, muşchiul modificându-şi lungimea prin  apropierea sau  îndepărtarea capetelor de inserție.

Pentru sistemul circulator se au în vedere:

  •  prevenirea trombozei venoase profunde;
  •  mobilizarea pasivă;
  •  compresia pneumatică externă;
  •  bandajul elastic;
  • promovarea exercițiilor active și a celor respiratorii.

Pentru sistemul nervos se au în vedere:

  • stimularea senzorială auditivă, vizuală, olfactivă, tactilă, proprioceptivă, gustativă;
  • colaborarea cu aparținătorii pentru identificarea activităților preferate;
  • inițierea precoce a verticalizării;
  • diminuarea spasticității;
  • promovarea reacțiilor de echilibru;
  • exersarea transferurilor din pat și în afara patului;
  • ameliorarea controlului motor.

 

 

 

Stilul sănătos de viață

 

Este compus din:
 
– Odihna (somnul), odihna activa si managementul stresului (managementul energiei)
 
–  Alimentatia sanatoasa si hidratare
 
– Munca si miscarea
 
– Educatia
 
– Natura – Factorii naturali
 
Odihna: 7-9 ore pe zi – cine doarme mai putin sau mai mult isi scurteaza viata.
 
Odihna prin somn, cel mai sanatos somn este noaptea intre ora 22:00 – 23:00 pana la 6:00 – 07:00 dimineata
 
Odihna poate sa fie si activa. Odihna activa sau sa faci ceva ce te destinde, ce te relaxeaza, sa faci ce-ti place in viata: dans, inot, munca placuta intensa, miscare, exercitiu fizic sau sport intens, cititul unei carti, ascultarea muzicii, plimbarea cu prietenii prin parc (prin natura), etc.

 

Alimentatia sanatoasa: mai putina mancare animala, proteina, grasime animala (lapte, branza,
 
carne, oua si derivate din acestea) si mai multa mancare vegetala cum recomanda din ce in ce mai multi doctori nutritionisti .

 

Hidratarea: 6-10 pahare de apa pe zi, de preferat minim 7-8 pahare (2 litri) de apa pe zi (apa si NU: cafea, bauturi dulci sau acidulate, sucurile de pe piata, de preferat apa plata sau chair de la robinet – cine isi permite poate pune un filtru pe baza de carbune).

 

Munca si miscarea: Munca (de preferat intensa) 8 ore pe zi. Miscarea intensa in urma careia sa se transpire (mai ales pentru cei care au munca sedentara, munca de birou, etc.) minim 1 h pe zi sau lucrul in gospodarie, exercitii fizice, sportul, chiar urcatul scarilor si mersul pe jos minim 30-45 minute pe zi este sanatos.

 

Activitati fizice si controlul greutatii.Managementul stresului (managementul energiei): Sa luam viata asa cum este cu bune si mai putin bune sa nu lasam necazurile, stresul sa ne doboare altfel sistemul imunitar va scadea, si la un om cu sistemul imunitar scazut vor aparea iminent boli, afectiuni grave si chiar fatale: obezitate, cancer, diabet, boli cardiovasculare (BCV), atac vascular cerebral (AVC), etc.

 

 Surse de informatie:

www.wcpt.org

https://journals.lww.com

20 de sfaturi pentru o alimentație sănătoasă
  1. Mancati o varietate de alimente; din moment ce niciun aliment nu este perfect, este nevoie de un amestec echilibrat de alimente pentru a obtine toate substantele nutritive de care organismul are nevoie
  2. Mancati mai multe produse vegetale si mai putine produse de origine animala
  3. Consumati mai multe alimente proaspete si mai putine alimente procesate; evitati mancarurile de tip fast-food si junk food.
  4. Alegeti cu intelepciune grasimile; reduceti consumul de carne, pielea de pe carnea de pasare, produse lactate grase, margarina, alimentele prajite, gustarile procesate si alimentele gatite care contin acizi grasi trans (grasimi saturate care prin procesare devin solide); folositi ulei de masline sau de rapita pentru a gati alimentele si consumati peste si nuci pentru a asimila necesarul de „grasimi bune”.
  5. Alegeti cu grija carbohidratii; reduceti consumul de zaharuri simple si nu uitati ca bauturile carbogazoase, bauturile sportive energizante si sucurile de fructe au un continut ridicat de zahar; de asemenea, consumati mai putine produse foarte rafinate realizate cu faina alba si alegeti in schimb cereale integrale, macinate grosier si produse nerafinate; nu va lasati pacaliti de painea de culoare inchisa sau de etichetele care se lauda ca folosesc faina nealbita, cereale de grau sau faina multicereale; atunci cand cititi etichetele, verificati daca cerealele integrale sunt primul ingredient si verificati continutul de fibre dintr-o portie – cu cat este mai mare, cu atat este mai bine; invatati sa iubiti cerealele integrale, legumele, fructele, nucile si semintele
  6. Consumati zilnic cel putin trei cesti de produse lactate degresate sau cu un continut scazut de grasimi
  7. Mancati proteine cu moderatie; optati cu incredere pentru peste si carne de pasare fara piele, soia si fasole
  8. Limitati aportul de sodiu la mai putin de 2.300 mg pe zi (5,8 mg sare sau o lingurita si un sfert de sare), in special in cazul in care aveti valori mari sau la limita ale tensiunii arteriale, prin reducerea consumului de sare de masa si alimente procesate, cum ar fi supele si sucurile la cutie, mezelurile, mancarurile congelate, branza topita, sosul de rosii si gustarile; persoanele cu o tensiune arteriala peste 120/80 mm Hg ar trebui sa incerce sa consume 1500 mg de sodiu pe zi (3,8 mg sare sau trei sferturi de lingurita de sare), la fel si persoanele peste varsta de 50 de ani
  9. Consumati mai multe alimente bogate in potasiu, cum ar fi fructele citrice, bananele si legumele; mancati mai multe alimente bogate in calciu, precum produsele lactate cu un continut scazut de grasimi, broccoli, spanac si tofu (Nu luati suplimente de calciu pentru a stimula aportul zilnic peste 1200 mg)
  10. Mancati mai multe produse din cereale, in special produse din cereale integrale, o cantitate de cel putin 170 grame: 1 cana de cereale uscate; o jumatate de cana de cereale fierte, orez sau paste; o felie de paine de 28 de grame; cerealele integrale si orezul brun ar trebui sa furnizeze cel putin o jumatate din necesarul zilnic de cereale
  11. Mancati mai multe legume, in special legume de culoarea verde intens si galben-portocaliu; sunt recomandate cel putin cinci portii pe zi; o portie inseamna: 1 cana de verdeturi cu frunze crude, o jumatate de cana de legume fierte sau crude sau o jumatate de cana de suc de legume
  12. Consumati cu incredere mai multe fructe, cel putin patru portii pe zi; o portie inseamna: un fruct de dimensiune medie; o jumatate de cana de fructe proaspete, congelate sau fructe la conserva; o jumatate de cana de suc de fructe
  13. Mancati mai mult peste, cel putin doua portii de 100 grame in fiecare saptamana (1 portie = 1 palma); recomandat este sa preparati pestele la gratar sau la cuptor si nu prin prajire
  14. Daca alegeti sa mancaticarne rosie, incercati sa reduceti aportul la doua portii de 100 grame pe saptamana. Evitati carnea grasa, carnea prelucrata si ficatul si alegeti in schimb pui si curcan, eliminand intotdeauna pielea. Asigurati-va ca pregatiti carnea la o temperatura de minimum 160 de garde sau mai mult, fara sa o carbonizati
  15. Consumati rar oua; incarcati sa nu depasiti un galbenus de ou pe zi, inclusiv galbenusurile folosite in prepararea mancarurilor
  16. Includeti seminte si nuci nesarate in dieta
  17. Utilizati uleiurile vegetale cu moderatiesi alegeti in schimb uleiurile de masline si de canola; reduceti aportul de uleiuri vegetale hidrogenate partial, ulei de palmier si lapte de cocos
  18. Daca vreti sa consumati alcool, se recomanda moderatia; in medie, nu sunt indicate mai mult de doua portii de alcool pe zi pentru barbati si o portie de alcool pentru femei; o portie inseamna: 150 ml de vin, 350 ml de bere, 45 ml tarie
  19. Ajustati aportul caloric si nivelul de miscarepentru a mentine o greutate corporala dorita; daca doriti sa slabiti, este recomandat sa pierdeti in greutate treptat, prin reducerea aportului caloric si cresterea nivelului de exercitii fizice.
  20. Evitati dietele tip capriciu, schemele nutritionale extreme sau neconventionale; daca dieta pare prea buna pentru a fi adevarata inseamna ca asa este.
  21.  

Cele 20 de sfaturi pentru a alimentatie sanatoasa sunt extrase din publicatia “Diabetul: Un plan pentru viata”, realizata de Harvard Medical School. Acestea sunt destinate persoanelor sanatoase si, prin urmare, persoanele cu probleme medicale ar trebui sa consulte un medic pentru a dezvolta planuri nutritionale individualizate.

Diabetul zaharat

Diabetul este una dintre cele mai mari probleme de sanatate ale secolului, cu un numar de cazuri in continua crestere la nivel mondial. Organismul unei persoane bolnave de diabet nu poate utiliza zaharul (glucidele) din alimente, din cauza secretiei de insulina, fie inexistenta, fie prea ridicata.

Exista 2 tipuri de diabet: diabet zaharat de tip 1 (insulino-dependent) si diabet zaharat de tip 2. Citeste articolul despre diferenta intre cele doua. 

Ce inseamna diabet zaharat de tip 1?

Diabetul zaharat de tip 1 apare atunci cand sistemul imunitar incepe sa distruga celulele beta din pancreas. Aceste celule beta produc in mod normal insulina de care are nevoie organismul pentru a metaboliza glucidele (zaharurile) din alimentele consumate. In lipsa acestor celule, respectiv a productiei de insulina, se instaleaza diabetul zaharat de tip 1.

Uneori, pancreasul este afectat de o boala sau o leziune, ceea ce are ca efect tot distrugerea celulelor beta. Pentru ca in acest din urma caz nu sistemul imunitar e vinovat, avem de-a face cu o alta afectiune, numita diabet secundar, similar ca simptome cu diabetul de tip 1. Simptomele clinice ale diabetului nu apar pana cand nu au fost distruse 80% pana la 90% din celulele beta ale pancreasului.

NR (International Normalized Ratio) este o analiză de sânge ce se recoltează periodic la pacienții aflați sub tratament cu un medicament anticoagulant numit acenocumarol. Acest medicament acționează la nivelul ficatului și previne formarea unor trombi, a unor cheaguri de sânge la nivelul inimii sau al vaselor de sânge care pot migra ulterior determinând accidente vasculare, dintre care cel mai de temut este accidentul vascular cerebral.

INR este recomandat la toți pacienții aflați sub tratament anticoagulant cu acenocumarol. Tratamentul anticoagulant se prescrie cel mai frecvent pacienților cu anumite tulburări de ritm, cum sunt fibrilația atrială sau flutterul atrial, dar se impune și în alte situații, la pacienții cu proteze valvulare mecanice, tromboză venoasă profundă sau embolie pulmonară.

Alimentația în diabetul zaharat

Un regim alimentar pentru diabet este bazat pe faptul ca pacientul trebuie sa manance trei mese principale pe zi, la ore regulate. Acest lucru ajuta corpul sa foloseasca mai bine insulina pe care o produce sau pe care o ia prin intermediul tratamentului medicamentos. Un dietetician sau medic nutritionist te poate ajuta sa elaborezi un regim alimentar pentru diabet bazat pe obiectivele tale in ceea ce priveste starea ta de sanatate, pe gusturile tale si pe stilul tau de viata. Nutritionistul iti va vorbi despre cum iti poti imbunatati obiceiurile alimentare, de exemplu, alegand portiile de dimensiuni corespunzatoare care se potrivesc nevoilor tale, in functie de silueta si greutatea ta, cat si in functie de nivelul tau de activitate fizica.

Alimente recomandate in regimul pentru diabet

Ideea principala intr-un regim pentru diabet zaharat este sa faci ca acele calorii pe care le mananci sa conteze cu adevarat, alegand alimente hranitoare (nutritive), precum:

  • carbohidratii sanatosi, adica cei complecsi (cum ar fi fructele, legumele, cerealele integrale, leguminoasele si produsele lactate degresate);
  • alimentele bogate in fibre dietetice, cum ar fi legume, fructe, nuci, leguminoase (fasole, mazare si linte), faina din grau integral si tarate de grau;
  • peste sanatos, a carui carne iti protejeaza inima; ideal ar fi sa mananci carne de peste de doua ori pe saptamana, precum somonul, macroul, tonul, sardinele si alte tipuri de peste bogat in acizi grasiOmega-3.
  • grasimile „bune”, adica sa consumi acele alimente care contin grasimi mononesaturate si polinesaturate, care te pot ajuta sa iti scazi nivelul colesterolului; acestea sunt avocado, migdale, nuci pecan, nuci romanesti, maslinele, uleiul de masline, de arahide si cel de canola (rapita).

Carbohidrati sanatosi in regimul pentru diabet

Carbohidrati sanatosi sunt foarte importanti in regimul pentru diabet. In timpul digestiei, zaharurile (carbohidratii simpli) si amidonul (carbohidrati complecsi) se descompun in glucoza din sange. Dieteticianul iti va spune sa te concentrezi indeosebi pe carbohidratii sanatosi, cum ar fi fructele, legumele, cerealele integrale, leguminoasele (fasolea de diferite culori, mazarea si lintea) si produsele lactate cu un continut scazut de grasime. 

Alimente bogate in fibre in regimul pentru diabet

Si alimente bogate in fibre trebuie sa se regaseasca in regimul pentru diabet. Fibrele dietetice (sau fibre alimentare) includ toate partile alimentelor de origine vegetala pe care corpul tau nu le poate digera sau absorbi. Fibrele modereaza modul in care corpul tau digera si te ajuta sa tii sub control glicemia (nivelul zaharului/glucozei in sange). Alimentele bogate in fibre sunt legumele, fructele, nucile de diverse sortimente, leguminoasele (fasolea, mazarea si lintea), faina obtinuta din graul integral si taratele de grau.

 

Alimente ce contin grasimi nesaturate

Alimentele care contin grasimi „bune” sunt esentiale intr-un regim pentru diabet. De exemplu, alimentele care contin grasimi mononesaturate si grasimi polinesaturate te ajuta sa tii sub control colesterolul din sange. Aceste alimente pot fi avocado, migdale, nuci pecan, nuci obisnuite, masline si diferite tipuri de ulei sanatos, precum uleiul de masline, uleiul de arahide si uleiul de rapita. Insa atentie! Nu exagera si nu consuma in exces aceste grasimi, deoarece toate grasimile sunt bogate in calorii.

Alimente cu un continut scazut de proteine

Cand vine vorba de tratamentul diabetului, trebuie sa incepi cu dieta. Exista anumite alimente care te pot ajuta sa echilibrezi oarecum cantitatea de glucoza prezenta in sange (glicemia). La modul ideal, mesele tale ar trebui sa fie bogate in: proteine, fibre si grasimi sanatoase. Asa ca alimentele care contin proteine trebuie sa existe intr-un mod echilibrat in regimul alimentar pentur diabet. Alimente cu proteine sunt somonul si ouale de pasare de curte, mazarea si smochinele. Asa ca, sub indrumarea medicului nutritionist, vei sti ce fel de proteine sa incluzi in regimul tau alimentar.

Alimente bogate in acizi grasi in regimul pentru diabet

Acizii grasi trebuie sa se regaseasca si ei in regimul pentru diabet. De exemplu, cel mai bun sfat este sa mananci carne de peste cel putin de doua ori pe saptamana. Pestele poate fi o alternativa buna la acele tipuri de carne bogata in grasime. De exemplu, poti manca cod, ton si halibut, care au mai putina grasime totala, mai putine grasimi saturate si mai putin colesterol decat are carnea rosie si cea de pasare. Pestii precum somonul, macroul, tonul si sardinele sunt bogati in acizi grasi Omega-3, care contribuie la sanatatea inimii tale, reusind sa scada anumite grasimi din sange (cum sunt trigliceridele). Evita pestele prajit si carnea de peste cu un nivel ridicat de mercur.

Alimente ce trebuie evitate in regimul pentru diabet

Diabetul este o boala care iti creste riscul de a suferid e boli de inima (cardiovasculare) si de a suferi un accident vascular cerebral, prin faptul ca accelereaza dezvoltarea arterelor infundate sau arterelor care sunt rigide, intarite din cauza depunerilor de placi de aterom. Tocmai de aceea, este important sa eviti anumite alimente, care pot „lucra” in directia opusa a obiectivului tau, de a-ti mentine inima sanatoasa.

Alimente procesate

Nici alimentele procesate nu au ce cauta intr-un regim alimentar pentru diabet, mai ales ca un dusman mare in acest caz sunt grasimile trans. Aceste tipuri de grasimi se gasesc in alimentele procesatem in snacks-urile procesate, in alimentele coapte sau facute in cuptor, in diverse tipuri de margarina si grasimi din comert. Evita aceste produse, pentru a-ti mentine sanatatea.

Alimente bogate in colesterol

Colesterolul este unul dintre dusmanii nostri, nu doar un dusman al celor cu diabet. De aceea trebuie sa retii ca in regimul alimentar pentru diabet nu sunt recomandate alimentele bogate in colesterol. Sursele de colesterol includ produsele lactate cu un continut bogat de grasimi si proteinele de origine animala bogate in grasimi, galbenusurile, ficatul si alte organe de la animale. Incearca sa iti impui un obiectiv sau o tinta si sa nu consumi mai mult de 200 mg de colesterol pe zi.

Alimente cu grasimi saturate

Grasimile saturate nu sunt recomandate in regimul pentru diabet zaharat. Produsele lactate cu un continut ridicat de grasimi si proteinele de origine animala, precum carnea de vita, hot dogul cald, carnatii si baconul contin grasimi saturate.

Alimente cu un continut ridicat de sare

Sodiul este un ingredient al clorurii de sodiu, asa cum mai este cunoscuta sarea de bucatarie. Atunci cand suferi de diabet, trebuie sa retii ca alimentele cu un continut ridicat de sare trebuie evitate. Asa ca obiectivul sau tinta ta este sa consumi mai putin de 2.300 mg de sodiu pe zi, scrie mayoclinic.org. Cu toate acestea, daca suferi si de hipertensiune arteriala, ar trebui sa incerci sa consumi sub 1.500 mg de sodiu pe zi.

Alimente ce trebuie consumate cu moderatie in regimul pentru diabet

Denumirea comuna pentru zaharul din alimente este aceea de glucide sau carbohidrati. Pacientilor cu diabet li se permite sa consume o anumita cantitate de zaharuri pe zi si la fiecare masa in parte, in functie de greutate, activitatea fizica, tratamentul urmat si afectiunile asociate, spune expertul DOC.ro, Dr. Laura Ene, Medic Primar Diabet, Nutriție și Boli metabolice. Tot dr. Laura Ene ne spune care sunt alimentele care trebuie consumate cu moderatie in regimul pentru diabet.

Iata alimentele care pot creste glicemia si trigliceridele, daca sunt consumate in exces, si cantitatea corespunzatoare unei portii de 10 grame de zahar sau 10 Carbohidrati:

  1. Paine integrala, neagra, de secara, graham, cu tarate, cu seminte : 20 g = 1 felie
  2. Cereale integrale, fulgi de grau, ovaz, hrisca, Psyllium, etc : 15 g = 1 lingura
  3. Fainoase : Orez, Gris, Bulgur, Paste, taitei, cous-cous : 50 g fierte = 1 lingura
  4. Leguminoase, Boabe – Mazare, Fasole, Porumb, Naut, Linte, Soia : 50 g fierte = 1 lingura
  5. Amidon – Cartof albi, rosii, dulci, mov : 50 g fierti = 1 lingura
  6. Fructe cu 20% zahar – Banane, Struguri, Pere, Prune, Gutui, Rodie, Mango: 50 g
  7. Fructe cu 10% zahar – Mere, Piersici, Nectarine, Cirese, Visine, Caise, Fructe De Padure, Citrice – Ananas, Portocale, Kiwi : 100 g
  8. Fructe cu 5% zahar – Pepene verde, galben, Grape-fruit, pomelo, sweetie, lamaie : 150 g
  9. Lactate Moi – Lapte, iaurt, kefir, sana, Branza proaspata, perlute, cottage : 150g – 200 ml

Folositi cantarul de alimente si cantariti toate alimentele, pana va obisnuiti cu portiile si gramajele recomandate. Pentru reglarea glicemiei, cel mai important lucru este sa aveti aproximativ aceeasi cantitate de carbohidrati sau glucide la fiecare masa in parte, astfel incat tratamentul antidiabetic, hipoglicemiant, sa poata fi ajustat in functie de alegerile si preferintele dvs alimentare.

In general, o dieta moderat hipoglucidica trebuie sa contina in jur de 160 grame de Carbohidrati pe zi, impartiti in 3 mese principale si 2 gustari intermediare, spune dr. Laura Ene, Medic Primar Diabet, Nutriție și Boli metabolice, Expert DOC.

Alegeti si combinati alimentele cat mai simplu

  • 2 felii de paine (40 g) la fiecare masa principala
  • 2 linguri de cartof/orez/ paste/ mamaliga/ boabe (100 g in gatit) – la pranz
  • 2 fructe medii pe zi, intre mesele principale, nu mai tarziu de ora 18.00
  • 2 portii de lactate/zi (2 cani) pe zi, dimineata si seara, la nevoie

Fructe cu un continut mare de fructoza

Toate fructele proaspete sunt bogate in vitamine si fibre, iar acest lucru le face o parte sanatoasa a oricarei diete. Cu toate acestea, unele fructe contin mai mult zahar decat altele. Bananele, pepenele galben si fructele cu samburi precum piersicile si nectarinele se afla pe partea cu un continut mare de zahar. Aceste fructe pot provoca cresteri bruste ale glicemiei, mai mult decat oricare altele, desi acest lucru nu se poate intampla in cazul tuturor pacientilor. Insa poti inlocui fructele cu un continut bogat de fructoza cu alte fructe: mere Granny Smith, afine si alte fructe de padure care au putina fructoza. Important este sa consumi fructe cu moderatie si sa nu le combini prea des cu unt de arahide sau cu branza – chiar si degresata. Testeaza-ti glicemia la doua ore dupa ce ai mancat fructe, pentru a vedea cum reactioneaza organismul tau.

Seminte

Pe masura ce iti umpli farfuria la fiecare masa, iata un mic ghid pe care sa il tii minte de fiecare data: umple farfuria pe jumatate cu legume care nu contin mult amidon. Completeaza masa cu alte alegeri sanatoase, precum cerealele integrale, nucile si semintele, produse lactate degresate, proteine slabe si mici portii de fructe proaspete si surse de grasimi sanatoase. Insa medicii nutritionisti ne spun ca si semintele si nucile trebuie consumate cu moderatie.

Pastele integrale

Pastele din grau integral, considerate un carbohidrat complex, sunt o optiune excelenta pentru un diabetic, atat timp cat sunt consumate in moderatie. Poti cauta paste din mai multe cereale, care combina graul cu alte tipuri de cereale, insa ar trebui sa citesti lista de ingrediente de pe pachet, ca sa te asiguri ca sunt facute din grau intreg (integral). Cele mai multe branduri de paste iti ofera acum o paleta larga de produse din care poti alege. Forma si marimea pastelor le face potrivite pentur preparate precum supele, salatele si garniturile.

Bauturile in regimul pentru diabet

Mancarea este adesea in lumina reflectoarelor cand vine vorba de regimul pentru diabet, dar nu uita ca si bauturile pe care le bei pot sa iti influenteze greutatea corpului si glicemia. Este important sa te hidratezi, iar apa este pur si simplu cea mai buna optiune pe care o ai cand vine vorba de hidratare.

Bauturile recomandate in regimul pentru diabet

Daca te-ai saturat sa bei doar apa, poti schimba rutina in regimul pentru diabet, alegand ceaiurile neindulcite. Calde sau reci, ceaiurile de tot felul iti asigura diversitatea de care ai nevoie. Bea ceai negru, ceai verde sau un ceai din plante neindulcit.

Poti, de asemenea, sa bei apa minerala sau sa iti faci acasa o apa infuzata. Pentru asta, trebuie doar sa pui apa intr-un recipient, in frigider, cu felii de castraveti, capsuni sau frunze de menta proaspata, pentru a obtine o bautura racoritoare si cu putine calorii.

Cafeaua simpla si ceaiul contin foarte putine calorii si putini carbohidrati si pot fi parte dintr-o dieta sanatoasa. Tocmai de aceea, e bine sa nu adaugi in cafea frisca, zahar, indulcitori si tot felul de toppinguri care au multe calorii si multi carbohidrati, care au un impact asupra zaharului (glucozei) din sange.

 

 

Asadar, cele mai bune optiuni cand vine vorba de bauturile recomandate in regimul pentru diabet sunt:

  • apa sau apa minerala
  • ceaiul neindulcit (in care poti adauga o felie de lamaie)
  • bere light, mici cantitati de vin
  • cafea neagra simpla cu lapte degresat sau cu un inlocuitor al zaharului.

Bauturile interzise bonavilor de diabet

Evita sau exclude complet bauturile pline de zahar, precum sucurile acidulate, punch-ul de fructe, bauturile energizante, bauturile pentru sportivi, ceaiul dulce si alte bauturi de acest gen, cu un continut mare de zahar. Acestea iti vor creste glicemia si iti vor aduce cateva sute de calorii intr-o singura portie. Nici sucurile de fructe nu sunt recomandate in exces diabeticilor, deoarece contin multa fructoza.

 

Cele mai rele optiuni (adica bauturile interzise) in cazul bonavilor de diabet sunt:

  • bauturile / sucurile acidulate
  • berea obisnuita, vinurile pentru desert, bauturi din fructe
  • ceaiul indulcit
  • cafeaua cu zahar si frisca
  • diferite tipuri de cafea aromata si bauturi pe baza de ciocolata
  • bauturile energizante.

Bauturi ce trebuie consumate cu moderatie de persoanele cu diabet sau predispuse la diabet

Cand alegi ce sa bei, exista cateva lucruri pe care trebuie sa le iei in considerare si care sunt relevante in cazul bolii tale: diabetul. In primul rand, trebuie sa te gandesti daca bautura iti va afecta glicemia si cat de mult din acea bautura iti va influenta glicemia. De aceea este bine ca anumite bauturi sa fie consumate cu moderatie si sa ai in vedere continutul lor caloric.

  • Laptele – continutul moderat de carbohidrati trebuie avut in vedere, in special in cazul persoanelor cu diabet de tip 1, daca acestea beau aproape sau peste 100 ml.
  • Sucul de fructe – acesta este de obicei privit ca o optiune sanatoasa, dar ar trebui sa retii ca sucurile sau fresh-urile din fructe au un continut relativ mare de carbohidrati. Continutul de calorii al sucului de fructe este destul de mare, iar de aceea diabeticii trebuie sa il consume cu moderatie.
  • Bauturile alcoolice – atunci cand bei alcool, exista cativa factori pe care trebuie sa ii ai in vedere: cum iti va afecta bautura glicemia; cate calorii contine bautura; daca alcoolul va interactiona cu oricare dintre medicamentele pe care le iei. Bauturile alcoolice pot fi responsabile de cresterea si scaderea glicemiei, asa ca este bine sa le consumi cu moderatie sau sa renunti de tot la ele, mai ales ca unele medicamente interactioneaza cu alcoolul.

Moduri recomandate de preparare a alimentelor in regimul pentru diabet

In regimul pentru diabet, exista cateva reguli pe care trebuie sa le respecti cand vine vorba de prepararea alimentelor:

  • Gateste mancarea cu grasimi lichide in locul celor solide. Grasimile solide includ adesea grasimi saturate, pe care ar trebui sa le limitezi, sau grasimi trans, pe care ar trebui sa le eviti in totalitate. Multe grasimi lichide, cum ar fi cel de canola, de porumb, de masline sau din seminte de struguri pot fi sanatoase atunci cand sunt folosite in cantitati moderate.
  • Alege produse lactate degresate sau cu un continut cat mai mic de grasime. Multe produse lactate folosite in prepararea alimentelor si in coacerea lor sunt bogate in grasimi. Poti reduce continutul de grasime fara sa compromiti gustul acelor preparate culinare. In locul laptelui integral, toarna lapte degresat sau lapte cu 1% grasime. In loc de smantana fermentata, incearca un iaurt simplu degresat, lapte batut sau chiar branza cottage cu un continut redus de grasime.
  • Foloseste, in general, mai putina grasime. Pentru multe preparate, poti folosi 25% pana la 33% mai putine grasimi decat cantitatea pe care o precizeaza reteta. Un alt truc: inlocuieste cu piure de mere sau piure de banane o parte sau chiar toate grasimile din alimentele care necesita coacere. Sau daca reteta necesita ciocolata sau fulgi de ciocolata, incearca pudra de cacao in schimb. Cand gatesti o supa sau o tocana, aduna grasimea care pluteste la suprafata, cat este inca pe aragaz.
  • Alege carbohidratii in mod inteligent. Alege acei carbohidrati care iti dau energie care dureaza si care iti ofera si fibre. Cand o reteta iti spune ca ai nevoie de faina alba, orez alb sau alte cereale rafinate, incearca sa inlocuiesti ingredientele cu faina din grau integral, orez brun sau alte produse din cereale integrale. Poti folosi „faina” de migdale, de exemplu.
  • Sari peste zahar. Acest ingredient iti poate creste rapid glicemia, spre deosebire de carbohidratii din legume sau din produsele cu amidon, care se absorb mult mai lent. De multe ori, poti reduce cantitatea de zahar sau o poti elimina complet fara sa afecteze la modul serios gustul sau textura unui preparat, desi s-ar putea sa fie nevoie sa adaugi mai multa faina. Daca folosesti un inlocuitor pentru zahar, verifica eticheta produsului, pentru a fi sigur ca acela este conceput pentru a fi bagat la cuptor.

Rolul meselor regulate pentru bolnavii de diabet

Sa sari peste o masa nu este un lucru nemaiîntâlnit, dar nu este un lucru prea intelept, in special daca ai diabet. Mentinerea glicemiei la un nivel normal este vitala pentru a tine boala sub control.

Ceea ce mananci – si ceea ce nu mananic – are un efect substantial asupra cantitatii de glucoza care e prezenta in sange. Faptul ca sari peste mese iti aduce un risc mare de a dezvolta hipoglicemie (o glicemie scazuta), care poate avea repercusiuni dramatice. Daca incerci sa slabesti, discuta cu medicul tau pentru a dezvolta un plan care ia in considerare si diabetul. Insa nu uita ca, daca ai diabet, trebuie sa iei mesele in mod regulat, la ore fixe, sa nu uiti de gustari si sa iti tii glicemia sub control.

Avand un echilibru intre consumul de alimente si medicamentele prescrise este un lucru vital daca esti diabetic, fie ca vorbim de medicamente orale sau de injectii cu insulina. Ambele metode de tratament necesita respectarea unui program strict si consistent, adica sa iti iei mesele la ore regulate.

Este posibil sa nu consumi suficienti carbohidrati (care sunt descompusi in glucoza) daca sari peste mesele principale. Daca ai ratat o masa sau mai multe, in special daca faci injectii cu insulina sau iei medicamente orale, acest lucru iti poate creste riscul de a dezvolta o glicemie foarte mica (hipoglicemie), care poate fi periculoasa pentru diabetici.

Rolul hidratarii corecte pentru bolnavii de diabet

Medicul iti va recomanda, daca ai diabet, sa bei cat mai multa apa. Apa este o parte importanta a oricarei diete sanatoase. Bea suficienta apa in fiecare zi pentru a impiedica deshidratarea.

Daca ai prediabet, apa este o alternativa sanatoasa la sucurile pline de zahar, la sucurile de fructe si la bauturile energizante. Cantitatea de apa pe care ar trebui sa o bei in fiecare zi depinde de dimensiunea corpului tau, de nivelul de activitate fizica si de climatul in care locuiesti.

Poti determina daca bei suficienta apa prin monitorizarea volumului de urina atunci cand mergi la baie. De asemenea, observa si culoarea urinei, intrucat aceasta ar trebui sa fie de un galben pal. Persoanele cu diabet au un risc crescut de deshidratare, pentru ca glucoza din sange ajunge la valori mari duce la scaderea hidratarii in corp.

Simptomele deshidratarii sunt:

  • senzatie de sete
  • durere de cap
  • gura uscata, ochi uscati
  • ameteala
  • oboseala
  • urina este de un galben inchis la culoare.

Planuri de alcatuire a regimului alimentar pentru diabet

Daca si tu suferi de aceasta boala, este important sa pui cap la cap toate informatiile primite de la medicul tau specialist (in diabet si boli metabolice), cat si pe cele de la dietetician ori medic nutritionist.

Inainte de toate, trebuie sa stii ca exista cateva abordari diferite pentru a crea sau pentru a alcatui de la zero un regim alimentar pentru diabet, care sunt disponibile pentru a te ajuta sa iti mentii glicemia la valori normale.

Cu ajutorul unui dietetician sau medic nutritionist, vei putea gasi un plan sau o combinatie a urmatoarelor metode, care pentru ca regimul alimentar pentru diabet sa functioneze in cazul tau.

Metoda farfuriei 2-1-1

Asociatia Americana de Diabet („American Diabetes Association”) ofera o metoda simpla, in 7 pasi, de a-ti planifica mesele. In esenta, metoda se axeaza pe a manca mai multe legume. Atunci cand iti pregatesti farfuria, umple o jumatate din suprafata ei cu legume (care nu trebuie sa aiba un continut mare de amidon), cum ar fi spanacul, morcovii si rosiile. Umple un sfert de farfurie cu o sursa de proteine, cum ar fi tonul sau carnea slaba de porc. Umple ultimul sfert al farfuriei cu un aliment din bob integral (cereale integrale) sau un aliment cu amidon. Adauga o portie dintr-un fruct sau o portie de produs lactat si o bautura care poate fi apa sau ceai neindulcit ori cafea neindulcita.

Metoda masurarii indicelui glicemic

Indicele glicemic este un factor pe care nu trebuie sa il ignori daca ai diabet si daca ai un regim alimentar special. Unele persoane care au diabet folosesc metoda masurarii indicelui glicemic pentru a-si alege alimentele pe care le mananca, in special carbohidratii. Aceasta metoda face un clasament al alimentelor care contin carbohidrati, bazandu-se pe efectul pe care aceste alimente il au asupra nivelului glucozei prezente in sange (glicemia). Discuta cu medicul tau nutritionist sau cu dieteticianul despre aceasta metoda, cat si despre cat de bine poate sa functioneze in cazul tau.

Metoda masurarii carbohidratilor

Medicul iti va spune, printre altele, ca trebuie sa iti masori sau sa numeri carbohidratii din alimentele pe care le mananci. Deoarece carbohidratii se descompun in glucoza, acestia au cel mai mare impact asupra glicemiei tale (cantitatea de glucoza prezenta in sange). Pentru a te ajuta sa tii sub control glicemia, mananca aproximativ aceeasi cantitate de carbohidrati in fiecare zi, la intervale de timp regulate, in special daca iei medicamente prescrise pentru diabet sau faci injectii cu insulina.

Un dietetician ori medic nutritionist te poate invata cum sa masori portiile de mancare si cum sa te educi pentru a citi etichetele alimentelor, cum sa acorzi o atentie sporita dimensiunii portiilor tale si continutului de carbohidrati. Daca faci injectii cu insulina, medicul dietetician sau cel nutritionisdt te poate invata cum sa masori sau sa numeri cantitatea de carbohidrati de la fiecare masa sau de la fiecare gustare si sa iti ajustezi doza de insulina in mod corespunzator.

Metoda listelor de alimente pentru crearea unui regim pe zile

Americanii il mai numesc „sistemul de schimb”, insa dincolo de nume, aceasta metoda a listelor de alimente te ajuta foarte mult in crearea unui regim pe zile daca suferi de diabet zaharat. Un dietetician sau medic nutritionist iti poate recomanda sa folosesti metoda listelor de alimente (sau sistemul de schimb al alimentelor) pentru a te ajuta sa planifici astfel mesele principale ale zilei si gustarile in avans. Listele sunt organizate pe categorii, cum ar fi: carbohidratii, sursele de proteine si grasimile.

O portie intr-o categorie se numeste o „alegere”. O alegere a unui aliment are aproape aceeasi cantitate de carbohidrati, proteine, grasime si calorii – si acelasi afect asupra glicemiei tale – precum are o portie din fiecare alt aliment din aceeasi categorie.

Astfel, de exemplu, ai putea alege sa mananci jumatate dintr-un stiulete mare de porumb sau 65 g paste fierte pentru o alegere din categoria alimentelor cu amidon.